Care sunt cele mai mari și cele mai mici salarii minime din Europa? Euronews face un inventar al salariilor europenilor, comparându-le cu valoare euro dar și cu puterea de cumpărare. Milioane de angajați din toată Uniunea Europeană continuă să câștige salariul minim stabilit de state – această limită inferioară a salariului are ca scop să asigure un trai decent angajaților și să acopere nevoile primordiale ale unei gospodării, scrie Antena 3. Totuși, nivelurile salariilor minime nu au putut ține mereu pasul cu inflația. Datele din iulie 2025 arată că salariile minime brute variază în UE de la 551 euro pe lună, cel mai mic, în Bulgaria, până la 2.704 euro în Luxemburg. Dacă includem și țările candidate la Uniunea Europeană, clasementul se mai schimbă – Ucraina devina țara cu cel mai mic salariu minim – doar 164 de euro. În același timp, cinci țări UE – Italia, Danemarca, Suedia, Austria și Finlanda – nu au un salariu minim stabilit la nivel național în legislație. Deși Luxemburgul este în vârful clasamentului, iar Ucraina în coadă, cum arată, însă salariile ajustate la nivelul puterii de cumpărare? Lista salariilor în UE (plus țările candidate) arată în felul următor: Luxemburg – 2.704 euro Irlanda – 2.282 euro Olanda – 2.246 euro Germania – 2.161 euro Belgia – 2.112 euro Franța – 1.802 euro Spania – 1.381 euro Slovenia – 1.271 euro Polonia – 1.100 euro Lituania 1.038 euro Grecia – 1.027 euro Portugalia – 1.015 euro Cipru – 1.000 euro Croația – 970 euro Malta – 961 euro Estonia – 886 euro Cehia – 841 euro Slovacia – 816 euro România – 797 euro Letonia – 740 euro Ungaria – 727 euro Muntenegru – 670 euro Serbia – 618 euro Macedonia de Nord – 584 euro Turcia – 558 euro Bulgaria – 551 euro Albania – 408 euro Republica Moldova – 285 euro Ucraina – 164 euro În ciuda acestor date brute privind salariile minime, un alt indicator este mai important pentru a putea stabili nivelul de prosperitate al oamenilor – puterea de cumpărare standardizată (PCS). PCS, ca indicator, permite realizarea unei comparații mai corecte, folosind o unitate de măsura ca „monedă” pentru a reflecta mai bine ce pot cumpăra oamenii în fiecare țară folosindu-și salariul. Un PPS reprezintă o unitate din această „monedă” care, în teorie, cumpără aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară, conform Eurostat. Ajustate astfel, datele arată o realitate mult diferită – diferențele dintre țări scad semnificativ. De exemplu, salariul minim este de aproape cinci ori mai mare în Luxemburg decât în Bulgaria, însă dacă folosim acest indicator mult mai util, vedem că puterea de cumpărare în Luxemburg este de 2,3 mai mare decât cea din Bulgaria, o diferență semnificativă față de diferența de 4,9 ori dintre salariile minime. Astfel, deși Luxemburg își păstrează poziția în vârful clasamentului, Estonia coboară pe ultimul loc în topul ajustat după PPS. Când includem și țările candidat, Albania este cea care ocupă ultimul loc. Astfel: Luxemburg – 2.035 Germania – 1.989 Olanda – 1937 Belgia – 1.812 Irlanda – 1.653 Franța – 1.620 Spania – 1.519 Polonia – 1.500 Slovenia – 1.417 România – 1.279 Lituania – 1.272 Croația – 1.272 Grecia – 1.194 Portugalia – 1.167 Cipru – 1.078 Macedonia de Nord – 1.069 Turcia – 1.062 Muntenegru – 1.058 Malta – 1.049 Ungaria – 1.001 Slovacia – 963 Cehia – 936 Bulgaria – 922 Serbia – 917 Letonia – 905 Estonia – 886 Albania – 566 Astfel, deși țările din estul Europei și țările balcanice sunt deobicei, mai jos în clasament când vine vorba de date brute, ele performează mult mai bine în ce privește puterea de cumpărare. Țările occidentale încă sunt pe primele locuri, dar diferențele sunt mult mai mici. De exemplu, șapte țări UE sunt sub cele candidate – adică Malta, Ungaria, Slovacia, Cehia, Bulgaria, Letonia și Estonia. În plus, România este cu mult mai sus în top când vorbim de puterea de cumpărare, depășind de departe țări precum Grecia și Portugalia sau Ungaria și Cehia. Țara noastră reușește performanța de a intra în top zece când vine vorba de puterea de cumpărare. Estonia și Cehia sunt țările care pierd cel mai mult când vine vorba de comparația între puterea de cumpărare și salariul minim.