La șase luni de la începutul lui 2025, mediul de afaceri românesc resimte puternic presiuni fiscale și legislative, iar IMM-urile sunt mult mai „slăbite” în fața schimbărilor dese de reglementare și fiscale, ceea ce prefigurează o creștere a numărului de insolvențe și falimente, avertizează specialiștii Buju Stanciu & Asociații. În același timp, autoritățile fiscale au devenit mai agresive în colectarea taxelor, crescând semnificativ frecvența controalelor inopinate. Pentru a tempera sau combate greutatea fiscală din România, antreprenorii apelează tot mai des la audit legal preventiv sau solicită consultanță pentru a-și muta firmele în alte țări precum Singapore, Elveția sau Cipru, pe fondul dorinței de stabilitate și predictibilitate pe termen mai lung. Încetinirea economiei amplifică aceste provocări – PIB-ul României a stagnat practic în primul trimestru (+0,2% față de T1 2024) pe fondul răcirii consumului și industriei, în timp ce inflația anuală rămâne ridicată (circa 5% în primăvară). Toate aceste evoluții exercită presiune suplimentară asupra companiilor, mai ales în contextul eforturilor guvernului de a reduce un deficit bugetar ce poate depăși pragul critic de 8% din PIB. Numărul de insolvențe a crescut cu peste 9 % în 2024, iar avocații se așteaptă la noi creșteri pe fondul înăspririi fiscalității. Pe partea de inspecții fiscale, ANAF a finalizat 132 de acțiuni în trimestrul I 2025, stabilind obligații suplimentare de peste 100 mil. lei. „Când deficitul bugetar se ține cu greu sub 9 %, autoritățile devin mult mai agresive în colectare. Vedem controale inopinate, reevaluări de TVA, verificări la persoane fizice cu risc. Antreprenorii vin preventiv la noi pentru audituri juridice, nu doar când apar citațiile”, declară Marius Stanciu, partener fondator Buju Stanciu & Asociații. Presiuni fiscale și legislative la cote ridicate Guvernul, constrâns de nevoia consolidării bugetare, a anunțat măsuri fiscale menite să crească veniturile statului, ceea ce se traduce prin controale mai riguroase și reguli mai stricte pentru firme. Banca Națională a vorbit încă de la finalul lui 2024 despre necesitatea unei „diete” economice, iar analiștii evidențiază gravitatea situației finanțelor publice. În acest climat, agențiile de control precum ANAF și-au intensificat verificările la companii, urmărind fiecare leu datorat statului. „În acest context, este inevitabil ca autoritățile și instituțiile publice cu drept de control, în special ANAF, să intensifice verificările, mai ales asupra companiilor. Într-o economie aflată sub presiune, fiecare leu contează, iar entitățile care nu sunt pregătite vor simți din plin forța viitoarelor măsuri. De aceea, este important ca antreprenorii să ia în considerare realizarea unui audit legal preventiv, util pentru conformarea la noile rigori legislative și la menținerea sănătății afacerii”, explică Victor Buju, avocat specializat în fiscalitate și partener al societății de avocatură Buju Stanciu & Asociații. Astfel, auditul legal preventiv – o analiză proactivă a conformității operațiunilor unei companii cu legislația în vigoare – începe să fie tot mai des folosit de firmele locale drept „scut” împotriva riscurilor legislative și economice. În economiile mature, acest tip de audit este o practică standard, recunoscută pentru rolul său în asigurarea sustenabilității afacerilor. La noi, deși conceptul nu a fost până acum în prim-plan, tot mai multe companii îi văd utilitatea în contextul actual. În ultimele luni din 2024, interesul pentru audituri juridice preventive s-a dublat față de restul anului, pe fondul incertitudinii ridicate privind anul 2025. Cele mai multe firme care au apelat la astfel de evaluări provin din domenii precum IT, retail (comerț și servicii) sau real-estate, sectoare unde dinamica pieței și schimbările legislative frecvente impun o atenție sporită la risc. Faptul că aceste industrii optează preventiv pentru audit legal arată gradul de vulnerabilitate, dar și de conștientizare a riscurilor în mediul de business actual. Nevoia de stabilitate și măsuri de adaptare: antreprenorii, tot mai interesați să își mute firmele în alte țări În fața volatilității economice și normative, antreprenorii își doresc stabilitate și predictibilitate. Orice business plan solid are nevoie de un cadru fiscal coerent, cu taxe previzibile și reguli care să nu se schimbe peste noapte. Din păcate, realitatea ultimului an a însemnat modificări legislative frecvente și creșteri de impozite care au erodat încrederea mediului de afaceri. Povara fiscală tot mai mare, schimbările dese de lege și impredictibilitatea din România determină tot mai mulți antreprenori să își mute firmele în alte țări. Conform datelor colectate de Buju Stanciu & Asociații, interesul pentru soluții de optimizare fiscală și mutarea rezidenței fiscale a crescut cu peste 50% în ultimii ani – un semn clar că firmele caută alternative pentru a-și proteja profitabilitatea și viitorul. Țări precum Emiratele Arabe Unite, Singapore, Irlanda, Elveția sau Cipru se numără printre destinațiile atractive, având politici fiscale mult mai avantajoase și un climat de afaceri stabil, comparativ cu România. Stabilitatea legislativă din aceste jurisdicții le permite antreprenorilor să își facă planuri pe termen lung, fără teama unor schimbări bruște de reguli sau taxe. Tendința mutării rezidenței fiscale este vizibilă și în rândul startup-urilor din tehnologie sau al profesioniștilor freelance. Aceste afaceri au adesea flexibilitatea de a opera remote, fără o prezență fizică fixă, ceea ce face relocarea peste hotare o opțiune viabilă. “Schimbarea rezidenței fiscale din România a devenit un subiect de interes major pentru antreprenorii locali, iar în 2025 ne așteptăm ca acest fenomen să se intensifice. Principalele motive pentru această tendință țin de presiunea fiscală crescută, dorința de a accesa piețe mai competitive și de a beneficia de regimuri fiscale mai favorabile în alte jurisdicții. În ultimii ani, România a adoptat măsuri de consolidare fiscală – de la majorarea taxelor la limitarea unor deduceri –, ceea ce a creat un mediu mai puțin prielnic pentru antreprenori. Incertitudinea legislativă, modificările frecvente ale Codului Fiscal, toate acestea adaugă la nesiguranța mediului de afaceri. Mulți antreprenori români din IT sau freelancing și-au construit modele de business ce nu necesită o prezență locală permanentă, permițându-le să își relocheze rezidența fiscală în țări mai avantajoase”, explică Marius Stanciu, avocat și partener fondator al Buju Stanciu & Asociații. Cu alte cuvinte, în lipsa predictibilității interne, tot mai multe firme autohtone iau în calcul “exodul fiscal” către jurisdicții unde cadrul legal și fiscal este mai prietenos dezvoltării pe termen lung. Concluzie: Adaptarea prin prevenție și parteneriate strategice În concluzie, mediul de business din România la jumătatea anului 2025 se caracterizează prin provocări majore, dar și printr-o capacitate tot mai mare de adaptare a antreprenorilor. Companiile care investesc în prevenție – indiferent că vorbim de audituri juridice periodice, consultanță fiscală strategică sau reorganizarea modelului de business – au șanse sporite să traverseze cu bine această perioadă turbulentă. Specialiștii subliniază că o schimbare de mentalitate este necesară: de la reacția pasivă la schimbări, la acțiunea proactivă. „Prea mulți antreprenori ajung la profesioniștii în drept doar după ce problemele apar. Contextul actual impune o schimbare de abordare. În vremuri în care austeritatea este iminentă, prevenția și adaptarea fac diferența între o companie care supraviețuiește și una care prosperă”, conchide Marius Stanciu.