Sindicatul Național ‘Forța Legii’, despre măsurile anunțate de Guvernul Bolojan: O reformă sustenabilă în Sănătate trebuie să urmărească în primul rând binele pacientului și siguranța salariaților, nu doar optimizarea financiară pe termen scurt
Sindicatul Național ‘Forța Legii’, despre măsurile anunțate de Guvernul Bolojan: reformă sustenabilă în Sănătate trebuie să urmărească în primul rând binele pacientului și siguranța salariaților, nu doar optimizarea financiară pe termen scurt. 1. Cu privire la abordarea reorganizării sistemului medical Reorganizarea sistemului sanitar este o temă recurentă și necesară, dar aceasta nu poate avea ca unic obiectiv reducerea costurilor. O astfel de abordare trebuie să fie fundamentată pe: – nevoile reale de sănătate ale populației, – accesul echitabil la servicii medicale de calitate, – respectarea statutului profesional al personalului medical și reziliența sistemului în fața unor crize sanitare (precum pandemia COVID-19). Numărarea paturilor și a internărilor fără a analiza cauzele acestor cifre poate conduce la decizii greșite. De exemplu, spitalele cu adresabilitate mare pot părea ‘ineficiente’ doar din perspectiva costurilor, ignorând impactul lor social și medical în teritorii insuficient acoperite de alte servicii. În privința salarizării, legarea veniturilor medicilor de ‘performanța’ spitalului riscă să accentueze inechitățile între unități mari și mici, între centre universitare și spitale din mediul rural. Este esențial ca salarizarea să reflecte complexitatea muncii, competențele, responsabilitățile și riscurile profesionale – nu doar indicatorii financiari sau statistici decuplați de realitatea de la patul bolnavului. 2. Efectele potențiale diferite față de așteptările guvernamentale Deși scopul declarat al acestor măsuri este ‘reducerea risipei’, implementarea lor fără o consultare reală cu specialiștii din domeniu și cu organizațiile reprezentative ale salariaților poate avea următoarele efecte nedorite: Descurajarea personalului medical din spitalele mai mici sau slab finanțate, ceea ce poate accentua exodul către centre mari, sectorul privat sau străinătate. Scăderea calității actului medical, acolo unde presiunea pe ‘performanță financiară’ va duce la externalizări grăbite sau la refuzul unor internări necesare, pentru a evita costuri ‘nejustificate’. Tensiuni între medici și conducerea spitalelor, mai ales dacă salarizarea devine dependentă de factori care nu țin de controlul personalului medical (ex: finanțare, birocrație, politici locale). Inechitate în accesul la îngrijire medicală, cu riscul ca pacienții din zone defavorizate să rămână fără servicii medicale adecvate în urma unei reorganizări bazate doar pe cifre. Sindicatul Național ‘Forța Legii’ solicită Guvernului transparență, dialog social real și fundamentare profesională în procesul de reformă sanitară. Personalul medical trebuie să fie partener în acest proces, nu doar o ‘variabilă de ajustare’ în ecuația bugetară.
Pacientul este conștient, stabil cardiovascular, cu necesar de oxigen suplimentar și asistare respiratorie pentru asigurarea unei ventilații eficiente.
.
Acuzat că nu-și publică sponsorii și sumele concrete cheltuite în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, Nicușor Dan a vorbit, într-o conferință de presă la Cotroceni, despre sumele primite, decontate de stat sau obținute de la simpatizanți. Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat luni dimineață, într-o conferință de presă, o detaliere a surselor de finanțare și a cheltuielilor din campaniile electorale pe care le-a desfășurat în 2024 și 2025. Șeful statului
.
Preşedintele României, Nicuşor Dan, susţine luni, o conferinţă de presă, în care îşi prezintă punctul de vedere cu privire la primul pachet de măsuri economice al Guvermului Bolojan, dar şi la cel care urmează. Preşedintele a precizat că măsurile sunt provizorii şi a anunţat că la prima rectificare bugetară va propune reducerea bugetului Administraţiei Prezidenţiale cu 25%. De asemenea, ar urma să explice de ce întârzie semnarea decretelor de pensionare
.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a afirmat că datoria publică a României este prognozată să ajungă la sfârşitul acestui an la 60% din PIB şi a adăugat că aceasta a crescut cu 20 de procente în ultimii cinci ani, de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde. El a precizat că României i-au fost cerute permanent măsuri corective, având în vedere situaţia economică, dar că nu a răspuns nici
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.