Investiții necesare pentru infrastructura feroviară și porturile românești
Infrastructura feroviară din România are nevoie urgentă de investiții semnificative pentru a putea fi dezvoltată corespunzător. De asemenea, tarifele trebuie resctructurate, astfel încât să se utilizeze eficient porturile și să se valorifice potențialul transportului fluvial, mai ieftin și mai puțin poluant, notează un studiu realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN), parte a Consiliului Concurenței.
Studiul a analizat organizarea și administrarea infrastructurii de transport fluvial, precum și activitățile economice din fiecare port de la Dunăre, având ca scop identificarea de noi oportunități de dezvoltare pentru creșterea competitivității. Conform acestei analize, porturile fluviale românești au o infrastructură slab dezvoltată, necorespunzătoare față de standardele moderne din restul Europei.
În România, există 43 de porturi fluviale/locuri de operare, dintre care 53,5% sunt administrate de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu (CN APDF SA), iar 25,6% sunt gestionate de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați (CN APDM SA). Regia Autonomă "Administrația Fluvială a Dunării de Jos" Galați (RA AFDJ Galați) are, de asemenea, un rol esențial în asigurarea navigației pe Dunăre.
CSDN a constatat că din cele 23 de porturi administrate de CN APDF SA, doar 11 au înregistrat trafic de mărfuri în perioada 2021-2023, majoritatea traficului concentrându-se în doar 5 porturi. De asemenea, 10 dintre aceste porturi nu dispun de dotări tehnice sau de facilități de operare, iar în unele cazuri, acostarea se face la mal natural, ceea ce limitează operativitatea.
În perioada 2021-2023, CN APDF SA a realizat investiții de aproximativ 1.000.000 lei în 10 din cele 23 de porturi. În contrast, CN APDM SA are un nivel de utilizare a suprafeței portuare de 86,07% pentru porturi fluvio-maritime și 74,26% pentru porturi interioare, portul Galați având cea mai mare utilizare de 95,12%.
Lipsa investițiilor în porturile aflate în administrarea autorităților locale este îngrijorătoare, unde doar trei administrații au realizat lucrări de dezvoltare. CSDN subliniază că porturile românești nu sunt competitive în comparație cu alte porturi europene, în mare parte din cauza tarifelor ridicate.
Dan Virgil Pascu, președintele CSDN, a declarat: „Tarifele trebuie să fie stabilite în mod corect, iar administratiile nu trebuie să își recupereze, prin tarife, de mai multe ori sumele cheltuite.” În 2024, mai multe administrații portuare au redus tarifele, iar CN APDF SA a diminuat tariful de acces în limita zonei portuare cu 20% comparativ cu 2023.
CSDN consideră esențială reorganizarea administrării porturilor, recomandând ca acestea să fie gestionate de o singură entitate, în special cele din rețeaua TEN-T. De asemenea, este propusă o analiză a eficienței resurselor umane implicate, precum și o clară delimitare a atribuțiilor administratiilor portuare.
Un alt aspect important este canalul București-Dunăre, care ar putea asigura conectarea Bucureștiului - Ilfov cu portul Constanța. CSDN subliniază necesitatea amenajării râurilor Argeș și Dâmbovița pentru a sprijini irigațiile și a preveni inundațiile, ceea ce ar putea duce la dezvoltarea zonelor logistice și industriale.
Pentru a crește siguranța transporturilor de mărfuri, CSDN sugerează implementarea de soluții digitale integrate, care să permită o monitorizare în timp real a traficului și să îmbunătățească eficiența operațională.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
