De la tribuna Parlamentului, unde cere votul de învestitură pentru Guvernul pe care îl va conduce, Ilie Bolojan le-a cerut scuze românilor pentru situația în care se află acum țara. Pentru învestirea noului Executiv condus de Ilie Bolojan sunt necesare 233 de voturi, iar coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR-minorităţi are 311 parlamentari, arată Hotnews.ro. Bolojan a spus în faâa plenului reunit al Camerei Deputaâilor și Senatului că programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali: „Desigur, ne asumăm faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare”, a afirmat Ilie Bolojan, spunând că fără astfel de măsuri „România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranță fiscal-bugetară, cu riscul să piardă contactul cu direcția europeană a dezvoltării și costuri mari pentru oameni și companii”. „În fața instabilității externe și a polarizării interne, acest program propune o altă abordare: fără populism, fără improvizație, fără privilegii. România a fost condusă prea mult timp fără o perspectivă pe termen lung. Asta ne-a costat bani, încredere și timp. Este momentul pentru decizii mature și durabile. Nu le putem lua decât dacă privim cu luciditate unde suntem și înțelegem ce avem de făcut pentru a nu repeta greșelile trecutului. Dacă România va continua să adâncească deficitul comercial și bugetar, riscăm să pierdem cursul de schimb și să pierdem investiții. Dacă vom continua să menținem reglementări împovărătoare și o administrație ineficientă, riscăm să pierdem oportunitatea fondurilor europene și a relansării economice. Este clar pentru toată lumea că România nu mai poate merge pe drumul pe care a mers până acum. De aceea, mandatul Guvernului pe care îl propun este unul de reformă și reconstrucție, de ieșire din rutină și de recâștigare a direcției corecte. Acestea nu sunt doar niște cuvinte — ele înseamnă schimbări concrete, care încep chiar cu clasa politică și cu administrația publică”, a declarat premierul desemnat. El a spus, de la tribuna Parlamentului, că politica fiscală a României din ultimii ani a fost impredictibilă, contradictorie și, de multe ori, populistă și „ne-a adus în situația în care ne aflăm acum”: Avem un deficit bugetar de peste 9% din PIB, care ne obligă la măsuri urgente și ferme. Continuarea derapajelor fiscale ar aduce România în pragul incapacității de plată. În schimb, refacerea echilibrelor macroeconomice ne va întări și ne va reda încrederea investitorilor. Un stat modern trebuie să își plătească datoriile, să își respecte angajamentele și să nu își mintă cetățenii. Pentru asta, vom face ordine în cheltuieli și vom impune disciplina bugetară la toate nivelurile administrației. Veniturile bugetare trebuie consolidate, fără a afecta competitivitatea și fără a penaliza munca și investiția. Vom combate evaziunea fiscală”. El a mai spus că nu lipsa de resurse este cea mai mare problemă a României, ci risipa și lipsa de eficiență: „Avem o administrație publică învechită, împovărată de birocrație, dubluri de funcții și de instituții. Ne confruntăm cu lipsă de performanță, ineficiență cronică și instituții scăpate de sub control. Vom începe o reformă a aparatului bugetar, printr-un audit funcțional al instituțiilor și o reorganizare administrativă, atât la nivel central, cât și în administrația publică locală. Simplificarea și digitalizarea vor fi o prioritate reală, nu doar declarativă. La fel și descentralizarea. Vom reduce structurile administrative și vom profesionaliza resursa umană. Ministerele nu vor mai fi locuri de sinecuri. Funcția publică va fi condiționată de competență, integritate și rezultate. Doar așa putem reda încrederea cetățenilor în stat.