Kristen Paras, o americancă ce avea o afacere de design de textile încă din 2019, a intrat în faliment în urma unei crize financiare provocată de perioada pandemiei de Covid, potrivit Financial Times, potrivit economedia.ro. Afacerea sa din Ohio genera până la 140.000 de dolari pe an, și-a cumpărat o casă mai mare cu o fermă și a decis să aibă al doilea copil. Dar în 2022, pe măsură ce Covid se estompa și meșteșugarii amatori se întorceau la muncă, lucrurile au început să încetinească. „Dintr-o dată, podeaua a căzut de sub mine. Facturile la utilități erau scăpate de sub control. Foloseam cardurile de credit ca să supraviețuim ”, spune ea. Veniturile s-au redus la doar 10.000 de dolari pe an. Salariul partenerului său nu era suficient pentru a-i susține, iar procesele din partea creditorilor au început să apară. „Facturile la utilități erau scăpate de sub control. Foloseam cardurile de credit ca să supraviețuim”. Până la sfârșitul verii 2023, Kristen declarase oficial falimentul. Pandemia de Covid a determinat o creștere a numărului de falimente la nivel global, iar insolvențele personale sunt din nou în creștere în contextul unei noi presiuni financiare. În SUA, dosarele de faliment conform Capitolului 7 au crescut cu 16% în anul fiscal încheiat în luna martie, comparativ cu anul precedent. În Anglia și Țara Galilor, peste 10.000 de persoane au intrat în insolvență în luna mai, fiind în creștere cu 5% față de aceeași lună a anului trecut. Din totalul acestora, 648 au fost falimente. Restul au fost fie ordine de ștergere a datoriilor, o modalitate mai simplă și mai puțin costisitoare de a gestiona datoria, introdusă în 2009, fie aranjamente voluntare individuale, o măsură introdusă în anii 1980 pentru a permite oamenilor să păstreze mai multe active. În ultimul an și jumătate, au existat câteva falimente de profil înalt în Anglia, printre care și modelul Katie Price și jockey-ul Frankie Dettori. Totuși, cei mai predispuși să ceară sfaturi legate de faliment sunt oamenii obișnuiți care lucrează pe cont propriu și antreprenorii, iar bărbații britanici fiind mai predispuși decât femeile să declare falimentul. Cauzele principale sunt asumarea a prea multe împrumuturi, pierderea venitului sau a locului de muncă, datorii fiscale imposibil de gestionat sau evenimente neprevăzute în viață, precum procese, boli sau divorț. Fiecare dintre acestea poate duce la punctul critic în care nu mai sunt suficiente fonduri. Stigmatul social care înconjoară acest tip de eșec financiar este foarte real. Falimentul bântuie în tăcere conversațiile despre risc, bogăție și ambiție, în timp ce mecanismele interne ale procesului și industria care îl facilitează sunt rareori discutate. Există un mandat simplu pentru orice proces de faliment: recuperarea cât mai multor bani posibil pentru a plăti creditorii. Această sarcină revine fie unui administrator oficial numit de stat, fie unuia dintre cei 1.750 de practicieni în insolvență licențiați din Regatul Unit, care acționează ca fiduciari în cadrul procedurilor. Printre aceștia se numără Louise Brittain. O „veterană a insolvențelor” cu vorbă directă, Brittain a avut un loc în primul rând în unele dintre cele mai mari cazuri de faliment personal din Regatul Unit în ultimele trei decenii. Acum partener la firma de contabilitate specializată Azets, ea are puterea de a îngheța conturi și de a administra patrimoniul debitorului odată ce este declarat falit, fie voluntar, fie în urma unei cereri a unui creditor. „Pentru persoanele cu valoare netă ridicată, activele sunt mai variate și mai mari [și adesea internaționale, ceea ce înseamnă că aceste cazuri sunt în general mai complexe. Toată lumea vrea acele cazuri” Practicienii convin o taxă cu creditorii sau primesc un procent din datoria recuperată, spune ea. Brittain începe de obicei prin a încerca să confişte activele „neesențiale”. Acestea constau în general din bunuri de valoare, care în cazul fostului star de tenis Boris Becker, declarat falit în 2017, includeau trofeele sale de la Wimbledon. Adam Stephens, specialist în restructurare la firma de contabilitate S&W, care a supervizat falimentul lui Becker, spune că fiduciarii pot chiar confisca accesorii de lux pe loc. „Dacă au un ceas de lux la o întâlnire — am făcut asta — voi lua acel ceas de lux de la ei”, spune el. „Nu faci asta cu plăcere, sau decât dacă este cu adevărat necesar. Dar uneori este important să se vadă că faci acest lucru.” Susan, care a refuzat să-și dea numele real, a fost forțată să-și vândă casa cu șapte dormitoare ca un activ în dificultate după ce afacerea de retail a familiei sale s-a prăbușit în 2009. Criza financiară a distrus cel mai mare client al acesteia, împreună cu banii pe care acesta i-i datora. În panică, ea a contractat o datorie cu dobândă mare de la un cămătar, garantată personal. Când acesta a cerut rambursarea, a trebuit să declare falimentul. „Nu am vrut să continui ciclul datoriei”, spune ea. Ea și familia ei au trebuit să „reducă drastic”, mutându-se în cele din urmă într-o locuință închiriată. Au introdus un buget strict; viața s-a schimbat pentru o perioadă. „A trebuit să o luăm de la capăt”, spune ea. Se consideră norocoasă că copiii ei terminaseră școala cu taxă și că era înconjurată de „oameni buni”. La mai bine de 15 ani distanță, Susan încă nu este eligibilă pentru un credit ipotecar. De asemenea, nu poate obține propriul card de credit. Este ușor să-i demonizezi pe fiduciari, dar Sumner susține că munca lor are o componentă morală. „În spatele fiecărui falit sau afacere eșuată sunt creditori care au pierdut bani fără vina lor. Scopul întregului proces nu este să distrugi viețile oamenilor. Persoanele însele au făcut asta”, spune ea. De asemenea, mai multe persoane au menționat gânduri suicidare în cele mai dificile momente ale procesului de faliment, parțial din cauza fricii de percepția publică și a presiunii pe care a pus-o asupra relațiilor lor. Stigmatul este la fel de puternic și în alte țări. O femeie pe nume Zehra Dogan și-a pierdut casa în Olanda în timpul falimentului. Semnase o garanție personală pentru compania soțului ei, ceea ce însemna că activele ei erau expuse în egală măsură când afacerea IT a acestuia a acumulat datorii de 1 milion de dolari după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Dintr-o dată, cuplul și copilul lor mic au trecut de la viața de milionari la a locui într-o locuință socială finanțată de statul olandez, despre care ea spune că avea șoareci, și să trăiască cu 50 de euro pe săptămână. „Încă și acum este foarte greu să vorbesc despre asta… A fost un iad.” După douăzeci de ani, este mai degrabă judecata celorlalți decât pierderea financiară cea care o marchează.
Ministerul Apărării va cumpăra două nave de patrulare moderne și vrea ca acestea să fie construite în România. Valoarea programului este estimată la 300 de milioane de euro. Până una alta însă, Armata va cumpără din Turcia o corvetă ușoară, gata construită, pentru care va plăti 223 de milioane de euro. Cumpărarea navei turcești a fost aprobată de CSAT și armata mai are nevoie că Parlamentul să dea undă verde.
.
Cei trei noi judecători numiţi la Curtea Constituţională – Dacian Cosmin Dragoş, Csaba Asztalos şi Mihai Busuioc – au depus duminică jurământul în faţa preşedintelui Nicuşor Dan şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului. Odată cu reînnoirea Curţii, judecătorii constituţionali au termen cinci zile pentru a-şi alege un nou preşedinte, transmite News.ro, citată de G4media.ro. La ceremonie sunt prezenţi preşedintele României, Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan, preşedintele Senatului,
.
Un inspector al Direcţiei Generale de Salubritate din Sectorul 3 al Capitalei şi alţi doi angajaţi ai aceleiaşi instituţii – un bărbat şi o femeie – au fost reţinuţi, într-un dosar de lipsire de libertate în mod ilegal, şantaj, distrugere şi ameninţare, scrie news.ro. Potrivit Poliţiei Capitalei, la data de 10 iulie 2025, poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Secţia 13 Poliţie, sub supravegherea Parchetului de pe
.
Companiile de stat sunt pe lista celor mai mari datornici la buget. Mulţi analişti susţin că o soluţie pentru reducerea deficitului ar fi ca ANAF să recupereze aceşti bani. Este vorba de arierate de 17 miliarde de euro. Specialiștii spun că nu este simplu: pe lista datorinicilor sunt și societăţi mari precum CFR, CFR Marfă sau Complexul Energetic Hunedoara, relatează tvrinfo.ro. Pe primele 3 locuri în topul celor mai mari
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.