Românii din diaspora își asumă un rol esențial în susținerea financiară a familiilor rămase în țară, însă nu reușesc întotdeauna să asigure și protecția pe termen lung pentru cei dragi și pentru bunurile pe care le dețin în țară. Astfel, mai mult de două treimi (68,6%) dintre cei plecați nu au niciun fel de asigurare în România, nici măcar cea obligatorie de locuință, arată un sondaj online inițiat de Allianz-Țiriac la nivel național, deși aproape un sfert spun că dețin o casă sau un apartament în țară, iar aproximativ 13% dețin mașina lăsată familiei. În schimb, odată ajunși în diaspora, peste 72% dintre români au ajuns să dețină diverse forme de asigurare în țările în care s-au mutat. Tendința este justificată de cultura de protecție și dezvoltarea industriei asigurărilor în majoritatea țărilor europene unde se stabilesc mulți dintre români, permanent sau temporar. Astfel, aproape 46% dintre românii stabiliți în afara țării au o asigurare de sănătate, peste 43% au o asigurare auto, aproape 30% dețin o poliță de asigurare pentru locuință, în timp ce 23% au o asigurare de viață. „Românii învață foarte repede să se protejeze atunci când trăiesc într-un mediu care le oferă susținere și unde descoperă o cultură orientată pe siguranță financiară. Nu plecarea din țară îi schimbă, ci contextul în care li se arată că protecția e o normalitate, nu un lux. Faptul că, în străinătate, aceeași persoană ajunge să își asigure sănătatea, locuința sau familia arată că nevoia de siguranță există, dar necesită un cadru și o cultură care să încurajeze această preocupare pentru protecție. În România, ca industrie, cred că misiunea noastră este să schimbăm modul în care vorbim despre protecție: nu ca despre un cost sau o obligație, ci ca despre un act de grijă, de responsabilitate și de înțelepciune. Avem șansa să facem din protecția financiară un gest firesc pentru orice familie care își dorește un viitor mai bun”, spune Virgil Șoncutean, CEO al Allianz-Țiriac Asigurări. În contextul economic actual, volatil și plin de incertitudini, familia din diaspora rămâne un sprijin important pentru România, însă ajutorul pe termen scurt nu este suficient pentru a construi o stabilitate financiară durabilă. Aproape patru din zece respondenți la sondajul Allianz-Țiriac spun că au membri apropiați din familie care trăiesc sau lucrează în prezent în afara țării, iar în peste jumătate din cazuri aceștia sunt stabiliți permanent acolo. Doi din zece români spun că primesc bani sau produse de la rudele din diaspora, iar în cazul unei treimi dintre aceștia sprijinul financiar vine lunar. În alte 40% dintre cazuri, ajutorul este acordat ocazional, atunci când apar nevoi urgente. Doar 11% dintre beneficiari spun că sprijinul primit este suficient pentru a acoperi cheltuielile curente, în timp ce aproape 16% afirmă că ajutorul nu este suficient, dar se descurcă, iar 3,5% se confruntă cu dificultăți financiare. Pe lângă sprijinul financiar, familiile din România primesc și alte forme de ajutor din partea diasporei. Aproximativ 35% declară că rudele le oferă sfaturi și informații utile, 32% spun că sunt vizitați frecvent, iar o pondere mai mică, de circa 5%, beneficiază de sprijin pentru sănătate, cum ar fi acoperirea unor cheltuieli medicale sau plata unor asigurări. În ceea ce privește provocările care limitează capacitatea celor plecați în diaspora de a sprijini mai mult familia din România, cele mai frecvent menționate sunt distanța fizică (aproape 46%), problemele financiare pe care le întâmpină la rândul lor în țara unde au plecat temporar sau permanent (30%) și lipsa unor asigurări adecvate de viață sau sănătate care să ofere familiei un sprijin financiar pe care să se poată baza în cazul unui eveniment neașteptat (aproape 7%).
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, acuză „acțiuni de PR” din partea guvernului Bolojan, indicând anunțurile legate de costul apei minerale și de concedierea șoferilor. „Nu refaci deficitul cu asemenea acțiuni de PR”, a spus Grindeau într-o conferință de presă, subliniind că în ultima perioadă a văzut tot felul de „ciumpalaci” care zic că PSD va ieși de la guvernare pentru că se reduc indemnizațiile și numărul membrilor în CA-uri.
.
“În 2023, Institutul „Elie Wiesel” a solicitat primarului Bucureștiului să promoveze o hotărâre de Consiliu General pentru respectarea OUG 31/2002 și redenumirea străzii Mircea Vulcănescu. Nu am primit răspuns și am chemat în judecată, contencios administrativ, primăria și consiliul. Instanța de fond a decis că administrația locală trebuie să redenumească strada. Numai că primarul și consiliul au făcut recurs. Apelul este în toamna acestui an” a declarat pentru G4Media directorul
.
În cadrul ședinței Consiliului Local Sector 1 de luni, aleșii locali au votat o serie de hotărâri care readuc salubrizarea la calitatea și standardele legale, restabilind normalitatea în serviciile de curățenie din comunitatea noastră. Astfel, consilierii locali au reintrodus frecvențele de intervenție obligatorii prevăzute în Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 345 din 13 august 2020. Prin actualizarea programului de prestație al operatorului de salubritate, se va asigura o
.
Primăria Sectorului 3 se află în plin proces de reconstrucție a Școlii gimnaziale nr. 16 „Voievod Neagoe Basarab”. Vechea clădire, construită în anii 1960-1970, ajunsese într-un stadiu avansat de deteriorare și era nesigură pentru elevi și profesori. Primarul Robert Negoiță a vizitat șantierul școlii care se construiește pe amplasamentul vechii unități de învățământ. „La Școala Neagoe Basarab se lucrează intens. Am ajuns la ultimul etaj, care va fi sală de
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.