Trei din patru români (74%) se arată neîncrezători că Guvernul va gestiona corect veniturile suplimentare obţinute din modificările fiscale, iar 64% se tem cel mai mult de creşterea TVA de la 19% la 21%, potrivit studiului Consumer Sentiment Taxe, din iunie 2025, realizat de agenţia independentă de cercetare MKOR. Conform sursei citate, instituţiile politice se află la un nivel mediu de 2,5 pe o scală 1 – 7 a încrederii. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat de la debutul studiului „Consumer Sentiment” în 2023. În acelaşi timp, doar Şcoala (4,7) reuşeşte să depăşească pragul care indică optimism, alături de Sistemul sanitar (4), la limită. Datele trimestriale arată un minim istoric al încrederii pentru toate instituţiile măsurate: Guvern: 54% dintre români îi acordă note 1-2, scor mediu 2,5; Parlament: 60% note 1-2, scor mediu 2,3; partide politice: 68% note 1-2 – cel mai mare nivel de neîncredere, scor mediu 2,1; administraţia locală: scor 3,4 – diferenţă de aproape un punct faţă de Guvern, semnalând că proximitatea contează; instituţii de securitate şi reglementare: Poliţia (3,9), BNR (3,9), Bănci (3,7) – zona „gri” a credibilităţii; piloni sociali: şcoala (4,7), sistemul sanitar (4) şi Biserica (4) sunt singurele care depăşesc bariera de neîncredere cu un scor peste medie. Potrivit realizatorilor studiului, românii trimit un mesaj univoc: după ce risipa dispare, abia atunci pot discuta despre taxe noi. Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) şi combaterea evaziunii & corupţiei (19%). Oricare altă soluţie fiscală porneşte, aşadar, cu un deficit sever de legitimitate dacă nu este precedată de aceste acţiuni „anti-privilegiu”. Angajaţii din sectorul privat susţin eliminarea privilegiilor din sectorul public (50%), cu +11 puncte procentuale (pp) faţă de angajaţii de la stat (39%). De asemenea, românii reacţionează în primul rând la riscul imediat de scumpire a coşului zilnic. Majorarea TVA-ului general de la 19% la 21% este, detaşat, cea mai temută măsură, indicată de 64% dintre respondenţi. Urmează eliminarea plafonării preţurilor la alimente de bază (42%), un semnal clar că anxietatea legată de costul vieţii rămâne prioritară. Studiul menţionează un top al măsurilor care îngrijorează: 64% – TVA 21% – impact direct şi imediat în toate facturile la consumul zilnic; 42% – Preţuri alimente – teama că dispar plafonările actuale; 32% – Taxa pe tranzacţii bancare – afectează plăţile curente şi economisirile; 28% – Impozitul pe proprietate la valoarea de piaţă – presiune pe „asset-rich, cash-poor”, mai ales pensionari proprietari; 24% – Impozit progresiv pe venit – clivaj rural (+10 pp faţă de urban). „Pe fondul unui pachet fiscal perceput drept inevitabil, 96% dintre români vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele măsuri fiscale. Oamenii se orientează în special către strategii defensive, de reducere a costurilor, dar şi tactici active de creştere a veniturilor. Datele arată o societate pregătită să îşi ajusteze comportamentul financiar imediat ce măsurile vor intra în vigoare”, se menţionează în document. Potrivit studiului, 51% vor căuta alternative mai ieftine pentru bunurile şi serviciile curente – reflex dominant în toate segmentele, dar mai pronunţat la cei cu venituri mici (55%), 49% plănuiesc să taie bugetul de vacanţe şi divertisment. Procentul urcă la 64% în rândul managerilor şi antreprenorilor, iar 34% spun că vor amâna achiziţiile mari (auto, electrocasnice). Persoanele de peste 57 de ani renunţă cel mai des la investiţii de anvergură (38%), 34% intenţionează să economisească mai mult, cu un vârf de 46% în Generaţia Z (18-27 ani), semn că tinerii preferă siguranţa, nu consumul „pe datorie”, 22% ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, iar 17% ar lucra suplimentar, reacţii vizibile mai ales în sectorul privat (27% vs. 12% în sectorul public). Doar 4% declară că nu ar schimba nimic. Studiul Consumer Sentiment 2025 – Percepţia publică asupra taxelor a fost realizat în perioada 20-22 iunie, pe un eşantion reprezentativ de 1250 respondenţi adulţi (marjă de eroare ą2,8 %, încredere 95%). Raportul radiografiază nivelul de informare, gradul de încredere şi priorităţile românilor înaintea unui posibil pachet de măsuri fiscale.