Românii din diaspora au trimis acasă aproape 60 de miliarde de euro între 2013 și 2025
Românii care muncesc în străinătate au transferat acasă aproape 60 de miliarde de euro până la mijlocul anului 2025, potrivit unei analize realizate de Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, citată de economedia.ro. Sumele primite din străinătate au fost o componentă esențială a economiei românești, susținând consumul, investițiile și contribuind la echilibrarea deficitului extern.
👉 Statistici privind remiterile în anul 2024 și evoluția acestora
Conform analizei lui Cristian Popa, în anul 2024 încasările din remiteri personale s-au situat în jurul valorii de 6,7 miliarde de euro, reprezentând aproape 2% din PIB. Această sumă este de două ori și jumătate mai mare față de acum un deceniu, pe fondul creșterii numărului de emigranți și a veniturilor lor. Pe de altă parte, plățile din România către alte țări au ajuns la circa 1,7 miliarde de euro în 2024, în creștere cu aproximativ 60% față de anul anterior.
Popa subliniază că, după prima jumătate a anului 2025, încasările au încetinit, iar plățile au crescut. El explică faptul că această scădere a remiterilor nete rezultă din incertitudinile economice globale, creșterea costului vieții și schimbări în structura familială a emigranților. „Mulți pur și simplu nu mai au cui să trimită bani acasă”, mai menționează analistul.
👉 Originea remiterilor și schimbările în transferurile financiare
Analiza arată că aproape jumătate din remiterile personale provin din Regatul Unit și Germania. Deși comunitatea românească din UK este numeric mai mică decât cea din Italia, Spania și Franța, contribuția sa financiară este semnificativ mai mare, de circa zece ori față de acum un deceniu. Popa atribuie acest fapt atât creșterii comunității după 2014, când piața muncii britanică s-a deschis românilor, cât și veniturilor mai ridicate obținute acolo.
Mai mult, diaspora din Irlanda, deși mică, trimite sume semnificative, ceea ce demonstrează că românii se poziționează acolo unde productivitatea este mai bine recompensată. Pe de altă parte, România a devenit și o țară de origine a remiterilor, volumul transferurilor de bani din România către exterior crescând de peste patru ori între 2019 și 2024, un trend legat de deficitul de forță de muncă locală și recrutarea lucrătorilor străini.
Remiterile reprezintă pentru multe familii o sursă vitală de venituri, folosite pentru cheltuieli de trai, educație și sănătate, contribuind la reducerea sărăciei și reabilitarea locuințelor. La scară macroeconomică, aceste fluxuri ajută la finanțarea deficitului de cont curent și susțin stabilitatea monedei naționale, alături de fondurile europene și investițiile străine.
Cu toate acestea, Popa atenționează că remiterile nu sunt un „panaceu” pentru dezvoltare economică pe termen lung și nu înlocuiesc necesitatea unor politici publice eficiente. Ele au rolul de a proteja gospodăriile de cele mai grave efecte ale sărăciei, însă investițiile locale și economisirea sunt esențiale pentru prosperitate durabilă.
