Victoria neașteptată a lui Călin Georgescu și impactul alegerilor parlamentare din România
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Victoria neașteptată a lui Călin Georgescu și impactul alegerilor parlamentare din România
Călin Georgescu, un politician naționalist, a reușit să obțină o victorie surprinzătoare în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, ridicând întrebări despre o posibilă orientare a țării spre extrema dreaptă. În acest weekend, românii sunt chemați să voteze din nou, de data aceasta pentru alegerea parlamentarilor, relatează Politico.
Călin Georgescu, cunoscut pentru admirația sa față de președintele rus Vladimir Putin, a reușit să câștige notorietate printr-o campanie eficientă pe TikTok, care a generat suspiciuni de interferență din partea Rusiei. Temele principale ale campaniei sale au fost populiste, având un focus pe valorile tradiționale creștine, promisiunile de reducere a sărăciei și dezvoltarea agriculturii. Adrian Axinia, vicepreședinte AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), a afirmat că subiectele abordate de Georgescu vor fi centrale în alegerile de duminică, având în vedere că acesta a fost anterior membru al AUR.
Axinia a declarat că românii par să îmbrățișeze opțiunile suveraniste, refuzând să mai fie considerați cetățeni de rang secund în Europa. De asemenea, el a estimat că AUR ar putea obține în jur de 22% din voturi. Alte formațiuni politice de extrema dreaptă, precum SOS România, condusă de europarlamentarul Diana Sosoacă, și Partidul Tinerilor, înființat recent, ar putea avea șanse să intre în Parlament.
Partidul care va obține cele mai multe voturi duminică va avea șansa de a-l propune pe următorul prim-ministru. Dacă niciun partid nu va reuși să depășească 50% din voturi, va fi necesară formarea unei coaliții. AUR ar putea căuta un parteneriat cu alte partide de extrema dreaptă, dacă acestea vor trece pragul electoral. În același timp, partidele tradiționale, văzând o scădere a bazei lor de susținători în fața nemulțumirilor populației legate de nivelul de trai, ar putea ezita să colaboreze cu extrema dreaptă.
Andrei Roman, directorul executiv al AtlasIntel, susține că este foarte probabil ca România să aibă un guvern minoritar după aceste alegeri. Curtea Constituțională a României a interzis-o pe Diana Sosoacă să participe la alegeri, invocând opiniile sale controversate, care ar putea dăuna imaginii țării în Uniunea Europeană și NATO. Sosoacă a declarat că partidul său va beneficia de o mișcare "antiglobalistă și pro-suveranitate" similară cu cea care l-a propulsat pe Georgescu în turul doi al prezidențialelor.
Elena Lasconi, candidatul USR (Uniunea Salvați România), care se va confrunta cu Georgescu în turul doi, a avertizat alegătorii că democrația se află în pericol și că o victorie a extremei drepte ar putea să conducă România înapoi spre influența Rusiei și la regimul autoritar. De asemenea, autoritățile române au sugerat că alegerile ar fi fost supuse unui atac cibernetic, probabil din partea Rusiei.
Într-o decizie neobișnuită, Curtea Constituțională a cerut renumărarea voturilor, iar judecătorii s-au réunit din nou pentru a discuta posibila anulare a primului tur de scrutin, din cauza suspiciunilor de fraudă. Lasconi a considerat această decizie ca o reacție disperată a partidelor mai mari. Premierul Marcel Ciolacu, văzut anterior ca favorit în cursa prezidențială, a respins aceste acuzații, afirmând că ele constituie o manipulare. „Aceste alegeri parlamentare sunt cele mai importante din ultimii 35 de ani”, a subliniat Ciolacu. „Situația a devenit extrem de fragilă.”
