România trebuie să elaboreze o politică externă echilibrată în contextul alegerilor prezidențiale
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda

România trebuie să elaboreze o politică externă echilibrată în contextul alegerilor prezidențiale
Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, România se confruntă cu provocarea de a dezvolta o politică externă care să sublinieze importanța sa geopolitică în relația cu Statele Unite. Administratorul israelian Haaretz subliniază că acest lucru devine din ce în ce mai complicat dacă un președinte român ar urma indicații din partea Moscovei.
În editorialul său, Alon Pinkas, fost diplomat israelian, amintește un episod istoric din 1986, când Nicolae Ceaușescu s-a întâlnit cu Simon Peres la București. La acea vreme, Ceașescu a refuzat reformele de deschidere promovate de Gorbaciov, explicând că "deschiderea limitată a unei feronței nu va aduce aer proaspăt, ci va permite furtunii din afară să dărâme casa". Ironia istoriei este că, după căderea regimului său în 1989, România a ales un alt drum.
Pinkas afirmă că, în contextul alegerilor din acest an, România se află într-un moment crucial. Dacă alegătorii decid să suporte un candidat extremist, precum Călin Georgescu, care își manifestă simpatii pro-Moscova, atunci țara ar putea să se îndrepte către o limbă geopolitică nefavorabilă, fiind "maturată" de influența Rusiei.
În turul secund al alegerilor prezidențiale, românii au de ales între Elena Lasconi, un candidat democrat-liberal favorabil integrării în Uniunea Europeană și NATO, și Georgescu, un reprezentant al extremei drepte. Pinkas reiterează că alegerea Lasconi ar reprezenta continuitate și stabilitate, în timp ce alegerea lui Georgescu ar putea duce la o legătură mai strânsă cu Moscova.
Editorialul analizează și contextul istoric al României, subliniind evoluția sa politică de la sfârșitul secolului XVIII până la Primele Război Mondial, auzind deja ecouri în confruntările politice actuale. România a trecut printr-un proces de integrare în structuri occidentale după căderea comunismului, adera la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007.
În lumina recentelor alegeri, Pinkas subliniază că nu este doar o chestiune de alegere a unui nou parlament, ci implică o întrebare mai profundă: România va rămâne parte integrantă a Occidentului sau va deveni din nou un satelit al Rusiei?
Pentru că România se află într-o poziție geopolitică importantă, având granițe cu Ucraina, Bulgaria și alte țări, administratorul israelian avertizează că o victorie a lui Georgescu ar putea provoca instabilitate în NATO, exact în momentul în care alianța trebuie să formuleze o strategie eficientă față de Rusia și să răspundă provocărilor internaționale.
Pinkas concluzionează că, în contextul politic profitabil al Statelor Unite sub conducerea lui Trump, este esențial ca România să-și prioritizeze o politică externă echilibrată, și că acest lucru nu poate fi realizat de un lider sub influența Moscovei. Turul doi al alegerilor de duminică va determina viitorul geopolitic al țării în raport cu actorii internaționali.