România, destinație pentru studenții francezi la Medicină

În prezent, România are peste 2.600 de studenți francezi la Medicină, dintre care mulți au picat examenul de admitere în Franța. Deși zeci dintre aceștia speră să revină în țara lor de origine pentru a profesa, tot mai mulți aleg să își continue carierele în străinătate din cauza prejudecăților legate de calitatea educației lor, conform unui reportaj publicat de Le Monde.

La Cluj-Napoca, studenții creează o atmosferă specială, în special în zona Facultății de Medicină Iuliu Hațieganu, unde limba franceză domină. Străzile poartă numele unor personalități renumite, precum Victor Babeș și Louis Pasteur, iar cafenelele atrag tineri cu meniuri disponibile în mai multe limbi.

În contrast, Irina Cojocaru, o altă studentă, își dorește să se întoarcă în Franța, afirmând că sistemul de educație din țara sa a devenit tot mai greu de accesat. „Am avut de suferit din cauza reformelor”, spune ea.

Numărul studenților francofoni din Cluj a crescut de la 15, în anii 2000, la 2.093 în prezent. Aceasta evoluție a început odată cu integrarea României în Uniunea Europeană în 2007, ceea ce a dus la o influx mai mare de studenți din Franța. Aici, admiterea se face pe bază de dosar, iar prețurile taxelor de școlarizare sunt considerabile comparativ cu cele din alte țări europene.

Totuși, din ce în ce mai mulți studenți aleg să vină direct în România, fără a mai încerca examenul de admitere în Franța. Anca Buzoianu, rectorul Universității Iuliu Hațieganu, menționează că între 17% dintre candidații pentru anul universitar 2024-2025 au optat pentru România.

Această tendință a fost criticată de Antoine Hamel, decan al facultății de medicină din Nantes, care susține că se poate ajunge la prejudecăți de recrutare bazate pe bani. Pe de altă parte, Consiliul Ordinului Medicilor susține că mobilitatea studenților în cadrul Uniunii Europene este benefică atâta timp cât nu afectează forța de muncă din România.

Studenții aduc în discuție și dificultățile financiare pe care le întâmpină. De exemplu, mulți dintre ei trebuie să plătească pentru manuale și pregătire suplimentară la cursuri care nu sunt disponibile gratuit, precum în Franța.

În ciuda acestor provocări, unii studenți, cum ar fi Niels Tavernier, confirmă că se simt bine pregătiți, având oportunitatea de a face stagii în spitale din România. În timp ce unii planifică să se întoarcă în Franța, alții iau în considerare opțiuni precum Elveția sau Germania pentru stagiile lor.

Această migrație a studenților francofoni la medicină reflectă nu doar problemele actuale din domeniul medical din Franța, ci și dorința tinerilor de a găsi oportunități mai bune în alte țări. Pe fondul acestor schimbări, întrebarea rămâne: câți dintre acești studenți se vor întoarce vreodată în Franța pentru a profesa?