România a fost condamnată la CEDO din cauza unor decizii controversate privind crimele legate de Holocaust
Inapoi

România a fost condamnată la CEDO din cauza unor decizii controversate privind crimele legate de Holocaust

Postat pe 23 Apr 2024

Update cu 1 an în urmă

Timp de citire: 10 minute

Articol scris de: Ion Ionescu

Image Description
Nationale
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi România pentru revenirea asupra unor condamnări istorice pentru crime legate de Holocaust, în urma rejudecării şi achitării în anii 1990 a doi ofiţeri, condamnaţi în anii 1950 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, a anunţat instanţa europeană într-un comunicat, potrivit Agerpres. Reclamanţii, Leonard Zăicescu şi Ana Fălticineanu, sunt cetăţeni români născuţi în anul 1927 şi, respectiv, în anul 1929. Ei locuiesc în Bucureşti, sunt evrei şi supravieţuitori ai Holocaustului. Cazul Zăicescu şi Fălticineanu c. România (cererea nr. 42917/16) priveşte rejudecarea şi achitarea în anii 1990 a doi ofiţeri, condamnaţi în anii 1950 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii săvârşite prin implicarea lor, printre altele, în persecuţia evreilor români în anul 1941, în special prin participarea lor în pogromul din Iaşi, al cărui supravieţuitor este domnul Zăicescu, dar şi prin plasarea unui mare număr de evrei în ghetouri, situaţie în care s-au aflat ambii reclamanţi. Cei doi ofiţeri, prezentaţi doar cu iniţialele lor, respectiv R.D. (locotenent-colonel şi fost şef de secţie în Marele Cartier General al Armatei) şi G.P. (locotenent-colonel sub comanda directă a lui R.D.), au fost condamnaţi de instanţe ale Tribunalelor Poporului, care au fost înfiinţate în 1945 pentru a urmări penal şi a pedepsi, alături de alte crime, şi masacrul populaţiei evreieşti, notează CEDO. După căderea comunismului, în anii 1990 mai multe procese penale referitoare la crime de război au fost redeschise, inclusiv cele privindu-i pe R.D. şi G.P. (ambii decedaţi între timp) ale căror condamnări au fost anulate de către Curtea Supremă de Justiţie. Curtea i-a achitat pe cei doi ofiţeri de armată, reţinând că aceştia ar fi fost simpli executanţi ai ordinelor superiorilor privind deportarea evreilor români şi nu ar fi avut nicio implicare în masacrele evreilor, care ar fi fost efectuate doar de trupele germane. Aceste procese ar fi avut loc în şedinţe publice cu desemnarea unor reprezentanţi legali pentru cei doi militari decedaţi. Dosarele privind aceste proceduri au fost depuse pentru mai mulţi ani în arhivele serviciilor secrete şi ulterior în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). După ce au aflat din întâmplare despre procedurile de achitare, în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW) în 2016, reclamanţii au încercat fără succes să obţină acces la dosarele cauzelor prin intermediul instanţelor. În cele din urmă, au obţinut copii ale dosarelor respective datorită eforturilor INSHR-EW. În cererea care a fost depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la data de 14 iulie 2016, în baza legislației, reclamanţii s-au plâns că achitarea celor doi militari, desfăşurarea proceselor în rejudecare şi omisiunea de a-i informa pe ei şi pe publicul larg despre redeschiderea procedurilor, i-a privat de o anchetă eficientă privind Holocaustul şi le-a afectat integritatea psihologică în calitate de supravieţuitori ai Holocaustului. De asemenea, reclamanţii s-au plâns de faptul că autorităţile nu au luat în considerare natura antisemită a faptelor supuse judecăţii, făcându-se astfel vinovate de discriminare. În plus, având în vedere legislația, reclamanţii s-au plâns de lipsa accesului la dosarele de achitare. Aceștia au considerat că atitudinea autorităţilor faţă de ei a constituit discriminare aşa cum aceasta este prevăzută şi de Articolul 1 al Protocolului nr. 12 la Convenţie (interzicerea generală a discriminării). CEDO a stabilit că România trebuie să le plătească reclamanţilor suma de 8,500 euro (EUR) cu titlu de costuri şi cheltuieli de judecată. Hotărârea nu este definitivă. Pe parcursul perioadei de trei luni de la pronunţarea sa, părţile pot solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră a Curţii. În sentinţa publicată marţi, CEDO a stabilit, în esenţă, că revenirea asupra unor condamnări istorice pentru crime legate de Holocaust, în lipsa unei justificări rezonabile din partea guvernului, a cauzat sentimente de vulnerabilitate şi umilire victimelor Holocaustului. De asemenea, instanţa europeană a constatat că cele reţinute de Curtea Supremă de Justiţie în hotărârile de achitare din 1998 şi 1999 - în special faptul că doar trupele germane au desfăşurat acţiuni împotriva evreilor pe teritoriul României şi că R.D. a executat doar ordinele unui superior - au fost scuze sau eforturi de a diminua responsabilitatea şi de a arunca vina asupra altei naţiuni pentru Holocaust, contrar faptelor bine stabilite din punct de vedere istoric, toate acestea fiind elemente ale negării şi distorsionării Holocaustului. Potrivit sentinţei CEDO, fiind chestiuni de interes public, autorităţile române ar fi trebuit să facă publice rejudecările şi rezultatul acestora. Curtea a statuat că, din cauza acestei omisiuni, reclamanţii au aflat din întâmplare despre achitările în discuţie, fapt ce este posibil să le fi cauzat sentimente de vulnerabilitate şi umilire. Instanţa europeană a mai constatat că guvernul român nu a oferit motive relevante şi suficiente pentru revizuirea unor condamnări istorice pentru crime în legătură cu Holocaustul. Achitările au fost, prin urmare, „excesive” şi „inutile într-o societate democratică”, conducând la o încălcare a Articolului 8 coroborat cu Articolul 14, a apreciat CEDO. Totuşi, plângerile formulate în legătură cu încălcarea a două articole din legislație au fost respinse de către Curte, cu majoritate de voturi, ca fiind inadmisibile, întrucât tratamentele inumane suferite de reclamanţi au avut loc cu nouă ani înainte de intrarea în vigoare a Convenţiei şi cu 50 de ani înainte ca România să ratifice Convenţia, iar cele mai importante măsuri procedurale care cădeau în responsabilitatea guvernului au fost luate cu mult timp înainte ca România să devină Înaltă Parte Contractantă. De asemenea, Curtea nu a găsit dovezi ale unor încălcări ale Articolului 6 alin. (1) şi ale Articolului 1 din Protocolul nr. 12, aşa că a respins ca inadmisibile aceste părţi de cerere.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din bucuresti

-
-

22:20

București: Fetiță de 13 ani, accidentată de un autoturism în timp ce traversa strada

O fetiță de 13 ani a fost transportată la spital, după ce a fost accidentată de conducătorul unui autovehicul, în vârstă de 21 de ani, care se deplasa pe Aleea Privighetorilor, dinspre strada Vadul Moldovei către DN1, la intersecția cu strada Liviu Librescu. ”În urma accidentului de circulație, a rezultat vătămarea corporală a unei minore în vârstă de 13 ani, care a fost transportată la spital, în vederea acordării de
Image Description

18:05

UEFA a amânat decizie privind înscrierea lui Lyon sau Crystal Palace în Europa League

Comisia de control financiar al cluburilor din cadrul UEFA (CFCB) a decis să amâne decizia privind înregistrarea clubului francez Olympique Lyon sau a clubului englez Crystal Palace în viitorul sezon din Europa League, scrie EFE. ”Conflictul” apare din faptul că omul de afaceri american John Textor, prin intermediul companiei sale Eagle Football Holdings, deţine o […]
Image Description

18:01

VIDEO/ S-a deschis circulația pe Lotul 3 al A0 Sud. Grindeanu: ”Se va simți în traficul din București”

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, fost ministru al Transporturilor, a declarat, luni, că deschiderea traficului pe semicercul sudic al A0 ce face legătura între A1 și A2 se va simți de luni în traficul din București. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a susținut, luni, o conferință de presă, alături de cel care i-a urmat în funcția de ministru al Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, în contextul deschiderii circulației pe Lotul
Image Description

17:57

Daniil Medvedev, eliminat de francezul Benjamin Bonzi în primul tur la Wimbledon

Tenismanul rus Daniil Medvedev, fost număr 1 mondial, a fost eliminat de francezul Benjamin Bonzi după patru seturi, 7-6 (7/2), 3-6, 7-6 (7/3), 6-2, luni, în primul tur al turneului de Mare Şlem de la Wimbledon. Daniil Medvedev, acum locul 9 mondial, campion la US Open în 2021 şi recent finalist la turneul pe iarbă […]
Image Description

17:35

Anca Todoni, eliminată în primul tur la Wimbledon

Românca Anca Todoni a fost eliminată luni în primul tur al turneului de tenis de Mare Şlem de la Wimbledon, fiind învinsă în două seturi simetrice, 6-4, 6-4, de Cristina Bucşa, jucătoare născută la Chişinău, dar care reprezintă Spania. Anca Todoni (20 ani, 90 WTA), care anul trecut a ajuns în turul secund la All […]
Image Description

Recente din Romania

-
-

01:12

- Buzau - A fost semnat contractul de proiectare a Centrului de Excelență pentru Învățământ Dual-Tehnic

Luni, 30 iunie, în sala „Nicu Constantinescu” a Primăriei Buzău, a avut loc semnarea contractului de proiectare aferent obiectivului de investiții „Centrul de Excelență pentru Învățământ Dual-Tehnic Preuniversitar și Universitar Buzău”. Acest proiect strategic, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), are scopul de a susține formarea profesională a tinerilor în parteneriat direct cu mediul economic local. Consorțiul care va gestiona proiectul reunește parteneri importanți, printre care Universitatea
Image Description

01:09

- Olt - Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, despre gaura bugetară: „Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a criticat luni faptul că bugetele au fost construite nerealist, cu estimări de venituri exagerate și cheltuieli subevaluate. Prin urmare, acesta a precizat că a găsit la Ministerul Finanțelor o economie vulnerabilă, față de acum cinci ani când a preluat inițial portofoliul la același minister: “Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanțelor. Ce am găsit și cum arată România astăzi, față de acum
Image Description

01:07

- Buzau - Bolojan așteaptă demisia de onoare a lui Mocanu. Mocanu, nu și nu!

Președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, susține că vrea să schimbe PNL din temelii. Acesta a anunțat o serie de acțiuni punctuale, în cadrul ședinței interne de sâmbătă, 28 iunie. Printre măsurile pe care acesta dorește să le introducă la nivelul formațiunii se numără „demisia de onoare”. Președinții de organizații aflate pe ultimele zece locuri la alegeri vor trebui să se retragă, susține Bolojan. „Reintroducem în statut demisia de onoare
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
bucuresti WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Simona Stan

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul bucuresti
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete