Principiile fiscale: de ce România nu le respectă în practică
Update cu 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan

Principiile fiscale: de ce România nu le respectă în practică
Economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a semnalat că principii fundamentale ale prudentei fiscale au fost încălcate de-a lungul timpului, potrivit digi24.ro. Conform acestuia, regulile de bază ale gestionării bugetului de stat, precum menținerea unui deficit redus sau egal cu zero în perioadele de creștere economică și evitarea cheltuielilor permanente din venituri temporare, au fost încălcate prin discursul public și politici nesustenabile.
Lazea afirmă că unul dintre cele mai importante principii de prudenta fiscală este acela de a nu cheltui peste posibilitățile bugetare, ceea ce în teorie ar trebui să însemne un buget echilibrat sau cu deficit aproape de zero în perioadele bune ale economiei, iar în perioadele dificile, un deficit de maxim 3% din PIB. El notează că această regulă a fost încălcată prin explicații precum faptul că deficitul de 3% nu este o limită superioară, ci o țintă pentru fiecare an, ceea ce a permis guvernelor să justifice deficite mult mai mari.
Potrivit lui Lazea, în practică s-a încercat să se justifice deficitele mari cu nivelul investițiilor, uneori de până la 15% din PIB, ceea ce contravine principiului de disciplină fiscală. În loc să fie menținute deficituri mici sau egale cu zero în ani de creștere, aceste politici au tolerat deficituri exagerate, ceea ce poate genera probleme pe termen lung.
Un alt principiu de bază, explică economistul, este acela de a nu crește salariile mai repede decât productivitatea, pentru a evita inflația sau dezechilibre externe. În România, însă, s-a sperat că economia poate crește doar prin stimularea cererii interne, chiar dacă această strategie nu a avut rezultatele scontate, mai ales în cazul profesioniștilor precum profesorii și medicii, pentru care au fost justificate creșteri salariale.
Lazea menționează că majorările salariale și pensiile au fost adesea crescute fără a avea resurse interne solide, fiind susținute de împrumuturi externe și fonduri care, în realitate, nu erau sustenabile. El explică faptul că aceste creșteri nu pot fi susținute pe termen lung dacă nu există surse interne de finanțare, iar în cazul pensiilor, fondurile din Pilonul 1 sunt alimentate din contribuțiile actualilor salariați, care plătesc pentru pensionarii de azi, dar nu pentru propriile pensii, dacă nu se ia în considerare pilonul 2 și 3.
Conform lui Lazea, aceste politici au dus la situația în care salariile bugetarilor și pensiile reprezintă peste 80% din veniturile fiscale, în condițiile în care România are cele mai mici venituri din impozite și taxe din Europa, cu excepția Irlandei. El notează că toate aceste încălcări și practici nesustenabile au fost prezentate public adesea ca fiind nevoie de creșteri masive ale veniturilor și cheltuielilor de stat, fără să se țină cont de riscurile pe termen lung.