Noua strategie națională de apărare readuce corupția în centrul preocupărilor de securitate

Noua strategie națională de apărare readuce corupția în centrul preocupărilor de securitate

Strategia Națională de Apărare propusă pentru următorii ani vizează transformarea cetățeanului într-un partener activ al statului și plasează lupta împotriva corupției ca prioritate majoră. Documentul, care cuprinde 40 de pagini, include și obiective precum modernizarea armatei și educația civică pentru rezistența la propagandă.

Cel mai controversat punct este implicarea serviciilor secrete în combaterea corupției, care revine după o interdicție a Curții Constituționale din 2016 privind implicarea SRI în dosarele DNA. Strategia precizează că serviciile vor colecta informații fără a interveni în cercetarea penală sau în actul justiției.

Președintele Nicușor Dan a explicat: „Rolul serviciului de informații este să producă informații cât mai consistente, astfel încât din momentul în care o informație este transmisă către parchet, serviciul de informații să nu mai aibă de-a face cu respectiva chestiune.” El a subliniat că detalii suplimentare vor fi incluse în planul de implementare și că interceptările vor fi efectuate „numai în baza unui mandat de siguranță națională”.

Potrivit analizei politologului Andrei Țăranu, strategia este o „colecție de dorințe” cu o doză de ambiguitate în privința controlului asupra serviciilor secrete, întrebând retoric „cine poate să controleze controlorii?”. Țăranu remarcă pentru Digi24.ro că pentru implicarea cetățeanului în securitate este necesară și o întărire a prezenței statului în viața publică și educația civică.

Documentul se sprijină pe conceptul de „independență solidară”, încercând un echilibru între susținerea intereselor naționale și loialitatea față de aliații din UE și NATO. Strategia propune și creșterea bugetului apărării până la 5% din PIB până în 2035, alături de o serie de alte măsuri ce urmează să fie detaliate în planuri de implementare nepublice.