Ministrul Justiției verifică evadarea unui deținut turc din Rahova

Radu Marinescu, ministrul Justiției, a anunțat că a trimis Corpul de control la Penitenciarul Rahova și la Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) după ce un cetățean turc condamnat la 22 de ani de închisoare pentru omor nu s-a mai întors din permisia acordată. Reprezentantul Guvernului a detaliat acest incident, menționând că „din câteva mii, doar o singură persoană n-a revenit anul trecut”.

👉 Verificările privind respectarea procedurilor legale pentru permisiuni

Marinescu a subliniat nevoia de a verifica dacă s-au respectat procedurile legale în cazul permisiunilor acordate deținutilor. El a declarat: „Am trimis Corpul de control al Ministerului Justiției la Rahova și la ANP pentru a verifica în detaliu ce s-a întâmplat, pentru a se stabili dacă există o abatere de la proceduri.” De asemenea, el a menționat că legislația permite permisiuni pentru toți deținuții eligibili, dar a evidențiat provocările legate de implementarea acestora.

În cazul cetățeanului turc, care a intrat în regim de maximă siguranță după ce a executat 10 ani din pedeapsă, Radu Marinescu a indicat că evaluările se realizează anual pentru a determina posibila trecere a acestuia în alte regimuri de detenție. „Din datele ANP, din câteva mii, doar o singură persoană n-a revenit anul trecut. În 2024, două persoane. Arată că e un fenomen extrem de limitat”, a adăugat ministrul.

👉 Deficitul de personal și necesitatea echipamentelor electronice pentru monitorizare

În ceea ce privește deficitul de personal din penitenciare, Marinescu a comentat impactul restricțiilor financiare asupra ANP, subliniind că este necesară achiziționarea de brățări electronice pentru a îmbunătăți gestionarea permisiunilor. „Trebuie să achiziționăm brățări electronice care să poată fi utilizate nu doar pentru cei care merg în permisiune, ci și pentru cei care merg să lucreze”, a declarat el.

Situația de la ANP evidențiază un deficit de aproximativ 5.000 de agenți, ceea ce complică procesul de însoțire a deținuților. „Avem o mare problemă în momentul de față - 25.000 de deținuți în România vor să lucreze. A munci face parte din reintegrare. Trebuie să fie însoțiți de agenți”, a explicat Marinescu.