Cum ar fi putut fi prevenită invazia Rusiei în Ucraina. Jens Stoltenberg: „Ucraina demonstrează atât puterea, cât și slăbiciunea NATO”

Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, a descris „momentul dureros” din februarie 2022, când a refuzat apelul disperat al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a impune o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei. Fostul șef al NATO a mărturisit că se temea că acea conversație ar putea fi ultima convorbire telefonică a liderului ucrainean, relatează The Times. „Cu toții ne temeam pentru viața președintelui Zelenski și a familiei sale”, a spus el. „M-a sunat dintr-un buncăr din Kiev, cu tancurile rusești pe drum. Și mi-a spus: «Accept că nu trimiteți trupe terestre NATO, deși nu sunt de acord. Dar vă rog să închideți spațiul aerian. Împiedicați avioanele, dronele și elicopterele rusești să zboare și să ne atace». „Și a mai spus că «știu că NATO poate face asta, pentru că ați mai făcut-o înainte»”. „NATO a închis spațiul aerian deasupra Bosniei-Herțegovina în anii 1990 pentru a preveni atrocitățile. Iar aliații NATO, inclusiv Marea Britanie, au închis spațiul aerian deasupra nordului Irakului pentru a proteja kurzii.” Stoltenberg a declarat că i-a spus lui Zelenski: „Înțeleg de ce ceri acest lucru. Dar nu se va întâmpla, deoarece, dacă NATO va închide spațiul aerian al Ucrainei, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să eliminăm sistemele rusești de apărare aeriană din Belarus și Rusia, deoarece nu putem zbura peste spațiul aerian ucrainean cu rachete rusești de apărare aeriană care vizează avioanele NATO. „Și dacă există un avion sau un elicopter rus în aer, trebuie să-l doborâm, iar atunci vom intra într-un război total NATO-Rusia. Și nu suntem dispuși să facem asta. Așa cum a spus Biden, care era președintele SUA la acea vreme, nu vom risca un al treilea război mondial pentru Ucraina”. „Îmi amintesc că a fost extrem de dureros să închei acea convorbire telefonică cu Zelenski, știind că viața lui era în pericol”, a mai mărturisit fostul șef al NATO. Stoltenberg, în vârstă de 66 de ani, a condus Alianța Nord-Atlantică timp de zece ani, începând din 2014, într-una dintre cele mai dificile perioade din istoria organizației. El s-a confruntat cu cea mai mare umilință a alianței, înfrângerea în fața talibanilor în Afganistan, și cu primul conflict terestru major din Europa de după al Doilea Război Mondial. Dacă NATO ar fi oferit mai mult sprijin militar Ucrainei atunci când Vladimir Putin a anexat Crimeea, a spus el, invazia pe scară largă a Rusiei, opt ani mai târziu, ar fi putut fi prevenită. Refuzul de a-i oferi lui Zelenski putere aeriană a făcut parte din ceea ce Stoltenberg a descris ca fiind abordarea „contradictorie” a NATO în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei. „În dimineața zilei de 24 februarie, când a avut loc invazia pe scară largă, toate națiunile s-au reunit la sediul NATO și am luat două decizii”, a spus el. „Una a fost să intensificăm sprijinul acordat Ucrainei, așa cum am și făcut. Cealaltă a fost să facem tot ce ne stă în putință pentru a împiedica escaladarea acestui război dincolo de granițele Ucrainei și transformarea lui într-un război pe scară largă între Rusia și NATO. Desigur, există un element de contradicție între aceste două obiective, deoarece dacă singurul scop ar fi fost să ne asigurăm că Ucraina va învinge, am fi putut trimite trupe și forțe aeriene NATO și am fi luptat pe câmpul de luptă. Nu am făcut acest lucru deoarece nu am dorit un război pe scară largă cu Rusia. Așadar, am trimis arme și muniție”. Stoltenberg, născut în Oslo, a ocupat de două ori funcția de prim-ministru al Norvegiei și este în prezent ministrul finanțelor al acestei țări. El a comparat situația cu sprijinul acordat de Statele Unite Regatului Unit la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. „SUA nu doreau să se implice direct”, a afirmat el. „Așadar, au furnizat arme, dar nu și trupe. Abia după Pearl Harbor, SUA s-au alăturat efectiv conflictului. „Scopul nostru nu este să avem un Pearl Harbor și să ajungem într-o situație în care să fie implicată întreaga alianță NATO. Așadar, continuăm să sprijinim Ucraina și le-am permis să riposteze cu adevărat, dar nu suntem dispuși să trimitem trupe NATO și să ne implicăm direct în conflictul militar cu Rusia. Și cred în continuare că aceasta este abordarea corectă.” Totuși, el a recunoscut că ajutorul a fost „prea puțin și prea târziu”. „Ucraina demonstrează atât puterea, cât și slăbiciunea NATO”, a spus el. „Aliații NATO au oferit, de la invazia pe scară largă, un sprijin militar fără precedent... fără de care Ucraina probabil că nu ar fi reușit să se apere așa cum a făcut-o. Citește și: Jens Stoltenberg, declarații neașteptate despre invazia Rusiei în Ucraina: NATO putea face mai mult pentru a preveni războiul „Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că sprijinul nostru a venit prea târziu și a fost prea mic, deoarece din 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a intrat în estul Donbasului, și până la invazia pe scară largă din 2022, aliații NATO nu au oferit aproape niciun sprijin militar sau au oferit unul mult prea mic și aproape niciun ajutor letal, deoarece ne temeam că acest lucru ar provoca Rusia să invadeze. Dar Rusia a invadat. Dacă am fi acordat mai devreme sprijin militar Ucrainei, am fi putut preveni o invazie pe scară largă, deoarece președintele Putin ar fi putut concluziona că este imposibil să invadeze Ucraina, având în vedere că aliații NATO o înarmaseră. Dar nu am făcut acest lucru și, prin urmare, Rusiei i-a fost mult mai ușor să invadeze.” Președintele rus Vladimir Putin ar fi putut fi încurajat și de căderea Kabulului în mâinile talibanilor în 2021, despre care Stoltenberg a recunoscut că a fost „cea mai mare înfrângere a NATO”. El a scris despre acest lucru în noua sa carte de memorii, „On My Watch”, în care a precizat că vicepreședintele Afganistanului i-a spus: „Ne-ai dezamăgit”. Stoltenberg a adăugat: „Cu toții ne-am dori să vedem un Afganistan liber și democratic, dar realitatea este că nu am fost dispuși să plătim prețul necesar pentru ca aliații NATO să asigure realizarea acestui obiectiv. Cred că ceea ce am învățat în acești 20 de ani este că construirea unei societăți libere și democratice prin forța militară, așa cum am încercat noi, a fost pur și simplu prea dificilă și prea ambițioasă.” Deși a recunoscut că a fost „dureros” să vadă că fetele nu mai pot frecventa liceul, el a insistat că retragerea trupelor a fost decizia corectă. „Este cea mai mare înfrângere a NATO. Dar continui să cred că, deși a fost dureros și mulți oameni suferă, a fost corect să părăsim Afganistanul.” Nu a trebuit să facă față doar amenințărilor externe. Când președintele american Donald Trump a preluat funcția pentru prima dată, Stoltenberg s-a temut că alianța s-ar putea destrăma. „La summitul NATO din 2018, unde președintele Trump a declarat că ia în considerare părăsirea alianței, mi-am făcut griji că voi fi secretarul general care va supraveghea sfârșitul NATO. Apoi am reușit să găsim un compromis – aliații europeni au promis să depună mai multe eforturi și chiar au făcut mai mult, ceea ce a menținut alianța unită. Majoritatea plătesc acum mult mai mult decât acum câțiva ani și există planuri de creștere suplimentară a cheltuielilor pentru apărare.” Stoltenberg consideră că este esențial ca Ucraina să beneficieze de un sprijin mai puternic pe câmpul de luptă pentru a forța Rusia să se așeze la masa negocierilor. „Nu cred că putem schimba opinia lui Putin”, a afirmat el. „El dorește să controleze Ucraina. Însă cred că putem schimba calculele lui Putin. „Dacă prețul pe care îl plătește pentru asta este prea mare, atunci ar putea fi dispus să se așeze la masa negocierilor. Zelenski a propus discuții. A spus că este dispus să accepte un armistițiu. Până acum, Putin a respins aceste oferte. El continuă războiul deoarece crede că pot câștiga mai mult pe câmpul de luptă decât la masa negocierilor. Trebuie să schimbăm această situație, iar singura modalitate de a o schimba este să oferim sprijin militar Ucrainei și să o facem mai puternică pe câmpul de luptă”. Citește și: Ce ar însemna pentru Occident o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei (analiză The New York Times) Fostul secretar general al NATO a refuzat să se pronunțe cu privire la posibilitatea ca fondul suveran al Norvegiei, în valoare de un trilion de dolari, cel mai mare din lume, să acționeze ca garant pentru UE în vederea acordării unui împrumut de război în valoare de 100 de miliarde de euro Ucrainei, o idee care a fost discutată în parlamentul țării și susținută de patru dintre cele nouă partide politice. „Pentru mine, ceea ce contează este că Norvegia oferă acum mai mult sprijin Ucrainei decât a făcut-o vreodată”, a declarat el. De la preluarea funcției de ministru al finanțelor în februarie, Stoltenberg a supravegheat triplarea sprijinului militar acordat de Norvegia. „În prezent, oferim Ucrainei un sprijin financiar direct în valoare de 7 miliarde de euro, în mare parte pentru scopuri militare”, a declarat el. „Nicio altă țară nu oferă mai mult. Raportat la PIB sau la populație, și chiar și în termeni absoluți, Norvegia – cu doar cinci milioane de locuitori – se numără printre principalii furnizori. Responsabilitatea mea este să mă asigur că Norvegia rămâne în fruntea clasamentului în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, indiferent de modul în care facem acest lucru.” Deși a insistat că „numai Ucraina poate decide ce concesii este dispusă să facă pentru a obține pacea”, el a declarat că a discutat cu liderul ucrainean despre așa-numita soluție finlandeză, referindu-se la faptul că Finlanda a cedat 10% din teritoriul său lui Stalin pentru a pune capăt Războiului de Iarnă în 1940. „În cele din urmă, Ucraina trebuie să decidă dacă va accepta ceva similar cu ceea ce Finlanda a fost nevoită să accepte”, a afirmat el. „Sarcina noastră nu este să oferim sfaturi Ucrainei. Sarcina noastră este să oferim sprijin Ucrainei.”