Summiturile concurente de la Anchorage și apoi de la Washington din ultimele zile privind soarta Ucrainei au dat rezultate dramatic contrastante pentru președintele rus Vladimir Putin, indicând - cel puțin deocamdată - că a exagerat în încercarea de a convinge Statele Unite de viziunea sa asupra conflictului, arată o analiză a publicației Washington Post. În ciuda oportunității unui acord de pace, prin rezistența sa la compromis și încrederea sa potențial nepotrivită într-o victorie militară asupra Ucrainei, Putin riscă să rateze șansa de a valorifica relația sa caldă cu președintele Donald Trump, prelungind în același timp un război care ucide mii de oameni în fiecare săptămână și subminează economia Rusiei și poziția sa strategică globală. De la summituri, Rusia a continuat să pună obstacole în calea oricăror măsuri recomandate pentru avansarea procesului, sugerând că Putin nu este dispus să acționeze în același ritm ca Trump. Miercuri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a precizat că Rusia se așteaptă să aibă drept de veto asupra oricăror aranjamente de securitate pe care Europa și SUA le vor încheia pentru a apăra Ucraina de viitoarele atacuri. Riscurile sunt în continuare în creștere din cauza recalcitranței liderului de la Kremlin. „Putin știe că în ultimele săptămâni s-a confruntat cu o criză. A simțit pericolul, s-a declanșat alarma roșie”, a declarat o sursă din interiorul Kremlinului înainte de summit, când Trump încă amenința cu sancțiuni mai dure, iar Putin și-a dat seama că trebuie să repare legăturile. „El chiar vrea să oprească războiul, dar trebuie să-l oprească într-un mod care să arate ca o victorie.” Putin a câștigat timp și a evitat sancțiunile după ce l-a convins pe Trump vineri să renunțe la presiunile pentru un armistițiu și să urmeze în schimb preferința Rusiei pentru un acord de pace cuprinzător, a cărui negociere ar putea dura ani de zile – permițând Rusiei să continue lupta fără riscul unor noi sancțiuni dure din partea SUA. Însă întâlnirea ulterioară, de luni, a lui Trump la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu europenii, a arătat pericolele cu care se confruntă Putin privind sprijinul hotărât al Europei pentru lupta Ucrainei de a rămâne independentă cu o armată puternică. Summitul a marcat un regres în obiectivul lui Putin de a obține dominația asupra Ucrainei și în eforturile sale de a separa SUA de Europa. Întâlnirea de la Washington a mutat din nou responsabilitatea asupra lui Putin de a face următorul pas în procesul de pace și de a se întâlni cu Zelenski, dezamăgindu-i pe comentatorii naționaliști ruși care erau convinși că Putin îl convinsese pe Trump la summitul de la Anchorage să-i impună lui Zelenski un acord dezavantajos. „Nu știu care este gândirea în interiorul Kremlinului. Dacă scopul a fost manipularea lui Trump la Anchorage, cred că nu au făcut o treabă prea bună”, a spus Thomas Graham, un distins membru al Consiliului pentru Relații Externe și fost director senior pentru Rusia în cadrul Consiliului de Securitate Națională în timpul administrației George W. Bush. De asemenea, Putin nu a părut să reușească să-l convingă pe Trump să intre într-o conversație mai amplă despre beneficiile cooperării economice dintre Rusia și SUA - o carte pe care spera să o folosească pentru a-l influența pe Trump să accepte punctul de vedere al Moscovei asupra conflictului, a declarat Tatiana Stanovaya, cercetător senior la Centrul Carnegie Rusia Eurasia. „Multe nu au funcționat”. Citește și: ANALIZĂ „Nimeni nu se aștepta la asta”. Agenda cu care au mers la Washington liderii UE și cum vor să ajute Ucraina să evite „capitularea” Casa Albă se așteaptă acum la un summit iminent între Putin și Zelenski, dar Rusia a transmis semnale foarte diferite într-o dinamică care a caracterizat tiparul neînțelegerilor din discuțiile dintre Washington și Moscova pe marginea războiului. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat marți că Putin și Zelenski au arătat amândoi „dorința de a se întâlni” și că pregătirile pentru întâlnire erau în curs. Însă, în aceeași zi, Lavrov a minimalizat întâlnirea, spunând că „orice contact între înalți oficiali ar trebui pregătit foarte temeinic”, un argument pe care Rusia l-a folosit ani de zile pentru a evita orice întâlnire cu Zelenski. Este puțin probabil ca Putin să accepte o întâlnire iminentă, potrivit unui academician rus apropiat de înalți diplomați de la Moscova, pentru că aceasta ar conferi „o anumită legitimare a regimului politic ucrainean din partea Moscovei, ceea ce ar prezenta probleme”. Poziția Rusiei susține că o întâlnire poate avea loc doar după ce termenii unui acord au fost stabiliți - ceea ce, pentru Rusia, implică capitularea Ucrainei. Între timp, Lavrov s-a referit marți la Zelenski ca la un „personaj ” nedemn de încredere. Putin l-a numit anterior pe Zelenski ilegitim și i-a descris pe membrii administrației sale ca fiind „dependenți de droguri și neonaziști”. Citește și: ANALIZĂ „Trilaterala” Trump-Putin-Zelenski și pașii următori în jocul geopolitic, după summitul din SUA. Ce concesii va trebui să facă Ucraina Cu astfel de opinii despre Zelenski și insistența asupra abordării „cauzelor profunde” ale conflictului – ceea ce înseamnă transformarea Ucrainei înapoi într-un stat client – Rusia se agață de obiectivele maximaliste în conflict și nu a fost deschisă compromisurilor necesare pentru un acord de pace condus de Trump. „Unul dintre motivele pentru care Rusia nu este dispusă să cedeze reflectă faptul că Ucraina este practic balena albă a lui Putin. Asta este ceea ce își dorește și nu se va opri până nu va obține acel lucru sau până nu va fi convins că nu poate obține acel lucru”, a declarat Nate Reynolds, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace și fost director pentru Rusia la Consiliul Național de Securitate. Uneori, a spus el, Rusia părea să aibă dificultăți în a-și transmite mesajul către administrația Trump. „Rușii, într-o oarecare măsură, au fost probabil surprinși de câteva lucruri. Unu, faptul că nu pot face ca SUA să înțeleagă ce cer și doi, faptul că nu pot face ca Statele Unite să accepte”, a spus el. „Putin și consilierii săi continuă să iasă din aceste întâlniri cu interlocutorii americani, care apoi scot în evidență ceea ce par a fi neînțelegeri, sincer, cu privire la cerințele Rusiei.” Lavrov a declarat marți că Trump și echipa sa au demonstrat din ce în ce mai mult o „înțelegere a faptului că este necesar să se elimine cauzele profunde”. Dar când Trump a fost întrebat cu o zi înainte despre înțelegerea sa a „cauzelor profunde ale crizei”, a evitat să răspundă. Cererile Moscovei ca Ucraina să cedeze teritorii neacaparate încă de Rusia și ca aceasta să fie exclusă definitiv din alte alianțe și grupări au fost ambele respinse de înalți oficiali americani, inclusiv vicepreședintele JD Vance în luna mai și secretarul de stat Marco Rubio în ultimele zile. Condițiile Rusiei pentru pace au fost enunțate într-un memorandum din 2 iunie și nu există nicio indicație că aceasta s-a retras din acestea, inclusiv limitarea suveranității Ucrainei, reducerea drastică a armatei sale și dictarea organizațiilor internaționale la care poate adera. Cererile sunt concepute pentru a forța Ucraina să intre într-un parteneriat economic și politic strâns și nedorit cu Rusia. Putin îi vede pe ruși și ucraineni ca „un singur popor” și consideră că Ucraina nu e o țară reală, ceea ce face dificil orice fel de acord de pace. „Adevărata suveranitate a Ucrainei este posibilă doar în parteneriat cu Rusia”, a scris el într-un eseu din 2021. Deși Trump a comparat conflictul cu o luptă pentru o proprietate de primă clasă pe malul oceanului, analiștii spun că Rusia îl vede mai mult decât ca pe un conflict între două țări, ci mai degrabă ca pe o șansă de a reafirma pierderea umilitoare a Uniunii Sovietice în Războiul Rece și de a transforma arhitectura de securitate a Europei. „Nu există niciun război între Rusia și Ucraina. Există un război al Occidentului globalist unit împotriva Rusiei, purtat de regimul său neocolonial ucrainean. Este imposibil să negociezi pacea cu Zelenski, o marionetă a regimului neocolonial”, a scris Serghei Markov, un analist pro-Kremlin. „Pacea poate fi obținută doar prin negocieri cu stăpânul acestui regim neocolonial.” Probabil a existat o neînțelegere chiar și în ceea ce privește chestiunea garanțiilor de securitate, despre care trimisul rus Steve Witkoff a spus că Moscova le acceptă. Potrivit lui Graham, înțelegerea lui Putin asupra garanțiilor de securitate și cea a lui Witkoff sunt „lucruri foarte diferite”. Conform unui proiect de acord de pace cu Ucraina din 2022, Rusia ar fi co-garant pentru orice acord de securitate, oferindu-i un drept de veto efectiv asupra oricărui răspuns, „ceea ce nu este chiar ceea ce ucrainenii ar avea în minte și nu este ceea ce a înțeles Witkoff”. Miercuri, Lavrov a declarat că orice acord de securitate trebuie să includă Rusia. „Discuțiile despre problemele de securitate fără Federația Rusă sunt o utopie, un drum spre nicăieri.” Scopul lui Putin la putere a fost reconstruirea Rusiei ca o mare putere globală, ceea ce pentru el implică subjugarea Ucrainei. Implicarea sa emoțională evidențiază pericolele eșecului într-un proces de pace extrem de tensionat, despre care Graham spune că ar putea dura luni sau chiar ani. „Ideea că vei obține un acord de pace cuprinzător în curând este o iluzie. Problemele sunt prea complexe”, a spus el. Între timp, Rusia este încrezătoare că va câștiga pe câmpul de luptă și nu are nevoie cu adevărat de un proces de pace, a spus Reynolds, o poziție care este puțin probabil să o facă îndrăgită de administrația americană care speră la o victorie în politica externă. „Practic, au două teorii”, a explicat el. „Una este că Occidentul renunță și se retrage. Și cealaltă este că centrul politic de la Kiev se prăbușește sub presiune. Dar niciunul dintre aceste lucruri nu este pe deplin sub controlul Rusiei.” Citește și: Compararea regiunii Donețk cu Florida a lasat o impresie puternică asupra lui Trump (FT)