Update 3 zile în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Revolta care a dus la sfârșitul regimului comunist în România a fost inițiată la Timișoara pe 16 decembrie 1989, într-un context de criză economică severă și prăbușirea sistemelor comuniste din Europa de Est. Evenimentele au escaladat rapid, iar lupta populației împotriva dictaturii lui Nicolae Ceaușescu este detaliată într-un documentar citat de alba24.ro și surse istorice.
România se afla sub o dictatură severă condusă de Nicolae Ceaușescu, iar populația suporta o criză economică puternică, cu lipsuri majore de alimente, căldură și electricitate, ceea ce a scăzut dramatic nivelul de trai. Încă din 15 decembrie, zeci de credincioși reformați au început să se adune lângă biserica reformată din Timișoara, alertând opinia publică după ce pastorul László Tokés fusese amenințat cu evacuarea.
Acțiunile autorităților locale pentru disiparea adunării, inclusiv intervenția ofițerilor de Securitate și Miliție, au intensificat tensiunile. Astfel, în ziua de 16 decembrie au început să apară coloane de manifestanți care s-au îndreptat spre centrul orașului, întărind protestele anticomuniste. Pe măsură ce nemulțumirile creșteau, oamenii scandau lozinci precum 'Libertate' și 'Dreptate', iar tramvaiele au fost blocate în Piața Sf. Maria.
În Piața Maria, câteva sute de oameni au cerut libertate și reforme, în timp ce coloanele de manifestanți s-au îndreptat spre Comitetul județean al Partidului Comunist Român. Forțele de ordine, inclusiv armata și miliția, au intervenit cu gaze lacrimogene și jeturi de apă, iar conflictele au dus la arestări. În ziua următoare, 17 decembrie, numărul protestatarilor a crescut considerabil, manifestanților alăturându-li-se muncitori din fabrici.
Manifestanții au atacat clădirea Comitetului județean al PCR, pătrunzând prin geamurile sparte, iar forțele de ordine au deschis focul la miezul nopții, ucigând și rănind civili, inclusiv copii și femei. Nicolae Ceaușescu a reacționat printr-o teleconferință în care a ordonat reprimarea imediată a protestelor, potrivit lucrării ''Istoria României în date'', coordonată de Dinu C. Giurescu.
Ceaușescu a ales să efectueze o vizită în Iran, lăsând conducerea în mâinile Elenei Ceaușescu și ale lui Manea Mănescu, față de situația tensionată din țară, în special din Timișoara. Represiunea nu a reușit să oprească valul de solidaritate și dorință de schimbare care cuprinsese populația, după cum arată istoricul Florin Constantiniu în lucrarea sa ”O istorie sinceră a poporului român”.
Pe 18 decembrie, un grup de tineri a aprins lumânări și a intonat imnul național la Catedrala din Timișoara, moment în care s-a deschis din nou focul asupra lor, provocând noi victime. Pentru a ascunde dovezile masacrului, în noaptea de 18/19 decembrie, din ordinul Elenei Ceaușescu, au fost ridicate și incinerate în secret zeci de cadavre ale celor uciși, precizează alba24.ro și surse istorice.
Comunitatea Corupția ucide anunță proteste vineri seara în Piața Victoriei din București, dar și în centre urbane precum Cluj, Iași, Oradea, Timișoara, Brașov, Sibiu și Arad, potrivit unui comunicat al grupului. Manifestările continuă un șir de acțiuni început pe 10 decembrie, legate de solicitări ferme privind independența sistemului judiciar.
Pe esplanada Operei Naționale din București, duminică, 21 decembrie, are loc un concert special cu intrare liberă, susținut de soprana Leontina Văduva și pianistul Cătălin Răducanu. Evenimentul face parte din seria Bella voce, bella musica și se adresează atât locuitorilor, cât și turiștilor prezenți la Bucharest Opera Christmas Market, notează sursele.
În perioada 19-20 decembrie 2025, Asociația Străzi pentru Oameni, alături de Primăria Capitalei și Muzeul Ororilor Comunismului în România, vor marca un moment esențial al istoriei recente prin evenimentul ‘Grădina Amintirilor’. Potrivit %source%, inițiativa oferă comunității un spațiu dedicat reflecției și comemorării Revoluției din 1989, printr-un demers civic autentic și inclusiv.
Peste 1.000 de persoane au participat duminică la marșul „Împreună pentru Justiție” și au ajuns în Piața Victoriei, scandând mesaje împotriva corupției. Coloana manifestanților a pornit de la Fântâna de la Universitate și a fost deschisă de câțiva protestatari cu pancarte care cereau justiție fără influențe politice.