Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Deficitul de cont curent al României a ajuns la 8,2% din PIB în 2025, un semnal de alarmă privind presiunea tot mai mare pe moneda națională. Potrivit Gândul, preluat de Mediafax, fără intervenția Băncii Naționale a României (BNR), leul se va devaloriza, aceasta fiind o consecință directă a dezechilibrelor externe semnificative.
Conform raportului anual publicat de BNR, deficitul de cont curent a urcat la 28,9 miliarde de euro în 2025, reprezentând 8,2% din PIB, față de 6,7% în 2024. Această valoare indică o problemă structurală majoră, România importând mult mai mult decât exportă, în special în domeniul bunurilor. De exemplu, țara exportă porumb, dar importă mălai, sau exportă grâu și importă aluat congelat.
Sectorul serviciilor rămâne mai echilibrat, cu un excedent la export, mai ales în IT și transporturi. Totuși, în turism, cheltuielile românilor în străinătate depășesc veniturile generate de turiștii străini în România. Pe ansamblu, principalii parteneri comerciali sunt Germania, Italia, Franța, Ungaria și Bulgaria, iar piața internă se bazează pe finanțare externă, fapt ce poate duce la presiuni devalorizante asupra leului.
Raportul BNR identifică ca principale cauze ale creșterii deficitului creșterea importurilor, stagnarea exporturilor și un deficit al balanței bunurilor care a ajuns aproape de 33 de miliarde de euro. Aceste probleme sunt atribuite competitivității scăzute a producției interne și unei cereri interne ridicate. De asemenea, serviciile au generat un surplus mai mic din cauza scăderii veniturilor din transporturi și servicii pentru afaceri.
Intrările de fonduri europene au scăzut, reducând capacitatea de echilibrare a contului curent, iar sectorul public este principalul responsabil pentru deteriorarea situației. În schimb, sectorul privat a menținut un echilibru relativ. Reducerea deficitului depinde de creșterea producției locale și dezvoltarea exporturilor, necesare pentru a diminua dependența de finanțarea externă.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat la Digi24 că România a făcut „câțiva pași mici în direcția bună” prin echilibrarea bugetului și reducerea deficitului, dar reformele esențiale încă lipsesc. Experții consideră că situația poate fi controlată pe termen scurt, însă, pe termen mediu, creșterea costurilor de finanțare și vulnerabilitățile externe impun ajustări ale cheltuielilor.
Raportul BNR subliniază că, deși riscurile externe sunt moderate, cu vulnerabilități ce nu depășesc nivelurile de alertă, menținerea unui nivel adecvat al rezervelor este esențială pentru soliditatea poziției externe a României în perioada următoare.
Primarul ales al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, își va prelua oficial mandatul vineri, 19 decembrie, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul Primăriei Municipiului București. Primăria Capitalei anunță că evenimentul va avea loc la ora 17.00, marcând începutul mandatului său după câștigarea alegerilor locale parțiale.
Consiliul General al Capitalei a decis contractarea unui împrumut de la Ministerul Finanţelor, în valoare maximă de 50 de milioane de lei. Această sumă este destinată achitării facturilor restante legate de serviciul public de termoficare, potrivit informațiilor transmise de bucurestifm.ro.
Noul primar general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a declarat la Digi24 că se va concentra pe finalizarea proiectelor deja începute, precum bulevardul Dimitrie Pompeiu, Prelungirea Ghencea și Pasajul Basarab. Edilul subliniază că mandatul rămas este scurt și trebuie să prioritizeze lucrările urgente.
Conform unui comunicat al ANCPI publicat joi, numărul imobilelor vândute în noiembrie 2025 a fost mai mic cu 8.356 față de aceeași perioadă a anului precedent. Județele cu cele mai puține tranzacții sunt Teleorman, Călărași și Covasna.